Respirator

Aparatul respirator (la animalele superioare) reprezintă totalitatea organelor care contribuie la desfășurarea procesului de respirație. Este alcătuit din căile respiratorii superioare și cele inferioare.

Anatomia

Aerul inspirat se deplasează trecând pe rând prin:

Nasul (lat.nasus) în anatomie înseamnă un organ al vertebratelor care este compus din orificiul nărilor și cavitatea nazală.
La om ca și la celelalte mamifere, nasul este situat în centrul feței sau în vârful botului, după cavitatea nazală urmând faringele unde se întâlnește calea respiratorie cu calea digestivă.

Din punct de vedere anatomic nasul aparține de partea externă a căilor respiratorii.
Orificiul nărilor (nares) continuându-se cu două cavități nazale (cavum nasi), acestea fiind despărțite de septumul nazal (septum nasi) aceste cavități sunt la rândul lor împărțite în trei, prin

  • Concha nasalis superior, la animale Concha nasalis dorsalis
  • Concha nasalis media
  • Concha nasalis inferior, la animale Concha nasalis ventralis

Intre pereții despărțitori amintiți mai sus se află 3 căi, sau canale (meaturi nazale):

  • Meatus nasi superior, la animale: Meatus nasi dorsalis aici se află organul mirosului (Organum olfactus)
  • Meatus nasi medius legat de sinusul nazal Sinus paranasales
  • Meatus nasi inferior, Meatus nasi ventralis este singurul canal care conduce aerul inspirat prin deschiderea Choanelor nazale în faringe, de aceea este numit calea respiratorie.

Funcția nasului

  • Funcția respiratorie, prin nas se inspiră și expiră aerul necesar respirației, nasul având și un rol de filtrare a impurităților din curentul de aer inspirat prin perișorii și mucoasa nazală umedă.
    La om prin inspirație sunt folosite nările alternativ (la un interval de 20 -30 de minute), astfel există posibilitatea de regenerare a mucoasei nazale.
  • Funcția mirosului este îndeplinit de Regio olfactoria din nas.Fosele comunica cu exteriorul prin nari si cu faringele pri coane.Este captusit cu cu mucoasa nazala prevazuta cu perisori si glande ce secreta mucus.

CALEA DE CONDUCERE A ANALIZATORULUI OLFACTIV:

  • protoneuronul caii olfactive este reprezentat de celulele bipolare din mucoasa olfactiva. Acestea, au o dendrita scurta si groasa prevazuta la capat cu mici vezicule constituind butonul olfactiv care contin cili. Axonii celulelor (neuronilor) bipolare strabat lama ciuruita a osului etmoid si patrund in craniu, cu traseu pana la bulbul olfactiv. Aici face sinapsa cu cel de-al II-lea neuron al caii olfactive si anume neuronii mitrali. Axonii neuronilor mitrali ajung in paleocortex (pe fata mediala a lobului temporal-aria olfactiva girul hipocampic si nucleul amigdalian) unde este perceput mirosul.

Bolile nasului

Faringele (Pharynx greacă: faːʁʏŋks) este un organ musculos căptușit cu o mucoasă care se continuă în cavitatea bucală și nazală. Faringele fiind o încrucișare a căilor digestive prin esofag și respiratorii prin laringe.

Delimitare

Faringele este delimitat de cavitatea bucală prin baza limbii, amigdale, arcul palatin (Arcus palatoglossus), spre cavitatea nazală delimitarea este realizată de coanele nazale. Ieșirea postero-ventrală din faringe se realizează pe de o parte prin laringe continuat cu trahea, iar pe de altă parte prin esofag. Faringele este subîmpărțit:

  1. în zona nazală sau epifaringe (Pars nasalis pharyngis)
  2. zona orală sau mezofaringe (Pars oralis pharyngis)
  3. zona laringiană sau hipofaringe (Pars laryngea pharyngis)
  4. zona esofagiană (Pars esophagea pharyngis)

Faringele comunică cu cavitatea nazală și cu urechea medie prin Ostium pharyngeum tubae auditivae sau trompa lui Eustache. Faringele oral de cel nazal este despărțit prin vălul palatin (Palatum molle sau Velum palatinum).

Straturi

Faringele este compus din mai multe straturi, cel superficial fiind o mucoasă care are o serie de celule specializate ca celule flagelate, limfatice (amigdalele) și glandulare. Sub statul mucos se află un strat musculos (Tunica muscularis) alcătuit din mușchi striați care se pot subîmpărți în (Musculi constrictores pharyngis) și (Musculus stylopharyngeus caudalis).

  • Irigarea cu sânge este asigurată de artera carotidă externă
  • Inervarea fiind realizată de nervii cranieni 9 și 10 (nervul vag și glosofaringian)

Laringele sau organul fonației este un organ al aparatului respirator al mamiferelor, situat în

partea anterioară a gâtului, în partea superioară a traheii, care realizează legătura între faringe și trahee, și în care sunt situate coardele vocale.

Controlul

De reglarea și controlul funcției respiratorii sunt responsabile două zone ale trunchiului cerebral, și anume medulla oblongata(bulbul rahidian) și puntea lui Varolio.

Articol preluat din http://ro.wikipedia.org/wiki/

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: