Cofeina Este Un Pesticid Natural

Cofeina este o substanta de abuz, asemenea alcoolului sau drogurilor, pentru ca indeplineste 2 criterii: adictie si efecte adverse – cu cat consumi mai mult, cu atat creste pragul de toleranta si necesitatea unor cantitati mai mari. Dupa o perioada, daca eviti consumul apar semnele de abstinenta.

Ca fapt divers, Voltaire a ajuns sa consume 40 de cesti de cafea pe zi. Probabil ca nu era la concentratie similara cu ce scot acum aparatele de cafea, dar oricum cantitatea e impresionanta…

Cofeina nu se gaseste doar in boabele de cafea, ci si in frunzele, fructele si semnintele altor plante unde indeplineste rol de pesticid, paralizand sau omorand insectele care incearca sa le consume.

La oameni, cofeina actioneaza ca un stimul pentru sistemul nervos central, avand efecte psihotrope. Creste frecventa cardiaca, tensiunea arteriala si frecventa respiratiei, avand si efect diuretic.

Alcoolicii sau narcomanii aflati in perioada de recuperare au sanse mai mici de reusita daca ingereaza cofeina, sansele de a reveni din nou la adictie fiind mai mari.

Supradoza de cofeina se concretizeaza prin starea de cofeinism, caracterizata prin spasme musculare, insomnie, dureri de cap, palpitatii etc. Aceasta stare poate aparea si la supradoze usoare (~300 mg de cofeina), decesul survenind la doze mult mai mari.

Afla cantitatea de bautura energizanta preferata care iti poate fi fatala… Vezi si cele 5 faze prin care treci la fiecare consum de cafea.

Articol preluat din http://www.contraboli.ro/cofeina-este-un-pesticid-natural/

Cafea [ˈkafe, kaˈfeː] (turcă: kahve; arabă قهوة: qahwa „băutură excitantă” sau „vin”) este o băutură de culoare neagră ce conține cofeină care se obține din boabe de cafea prăjite și măcinate conținând vitamina PP (acid nicotinic sau niacina).

Boabele de cafea sunt fructele unor plante din familia Rubiaceae cu două varietăți mai importante Coffea arabica și Coffea canephora, prima având boabe de calitate superioară. Calitatea cafelei e influențată și de locul de cultivare, depozitare și prăjire a boabelor de cafea.

Cafeaua este produsă în peste 50 de țări de pe glob. Logofătul Ioan Tăutu (?- 1511) este, probabil, primul importator al cafelei în Moldova.

După petrol cafeaua este pe locul doi în privința importanței economice.

În 2005, Brazilia era producătorul cel mai mare cu 2,179 mil. To. boabe de cafea verde, ce reprezintă ca. 28,2 % din producția mondială, care în 2005 a însumat 7,72 Mil. To. O treime din producția braziliană a fost consumată în America de Sud.

Primii zece producători de cafea pe glob în 2005
Țară To. cafea
Brazilia Brazilia 2.179.270
Vietnam Vietnam 990.000
Indonezia Indonezia 762.006
Columbia Columbia 682.580
Mexic Mexic 310.861
India India 275.400
Etiopia Etiopia 260.000
Guatemala Guatemala 216.600
Honduras Honduras 190.640
Uganda Uganda 186.000

Consumatorii cei mai importanți sunt: SUA, Germania, Franța, Japonia și Italia.

Elementele care influențează costul cafelei

44,9% Impozit, Vămi, Costuri de transport.
23,7% Costuri la vânzare.
17,8% Comerciant colector și prăjirea boabelor.
8,5% Proprietarul plantației.
5,1% Salariul muncitorilor.

Efectele cafelei

Efecte pozitive

După o perioadă de zece ani de cercetări în Japonia, din 100 000 de persoane care au consumat cafea, 214 s-au îmbolnăvit și au murit de cancer renal, în comparație cu neconsumătorii de cafea, dintre care au murit de cancer 514 persoane. De aici s-a tras concluzia că substanțele antioxidante din cafea protejează celulele renale de radicalii de oxigen cancerigen. In comparație cu ceaiul verde la care nu s-a putut dovedi acest efect. Rezultate asemănătoare s-au obținut în Ottawa la cei cu tendență de cancer la sân. Un alt studiu National Health and Nutrition Examination Survey publicat în anul 2005 arată că la cei care consumă cel puțin două căni de ceai sau cafea zilnic se reduce incidența bolillor cronice de ficat, care sunt frecvente la alcoolici sau persoane supraponderale. Prin efectul cofeinei incidența bolii se reduce. Se presupune un efect pozitiv și în boala Parkinson sau Alzheimer.

Efecte negative

În cazul consumului abuziv de cafea sau alte băuturi care conțin cofeină pot să apară următoarele efecte negative:

Articol preluat din http://ro.wikipedia.org/wiki/Cafea

Mulţi dintre noi nu-şi pot închipui o dimineaţa fără obişnuita ceaşcă de cafea  în faţă. Unii găsesc că o  ţigară desăvârşeşte ritualul. Unii însă preferă un tip special de cafea: cafeaua decafeinizată. Adică acel tip de cafea din care este extrasă cafeina. Dar cum se face asta? Care sunt avantajele şi dezavantajele metodelor folosite?
Ce este cafeina? Cu toţi ştim. Dar pentru cei care au dubii, iată definiţia generică din dicţionarul limbii române: cafeina este un alcaloid extras din boabe de cafea, din frunze de ceai, nuci de cola etc., întrebuinţat în medicină ca tonic al sistemului nervos central.

Multora le place să bea cafea, dar unii, din diverse motive, nu doresc să aibă de-a face cu cafeina. Pentru aceştia există cafeaua decafeinizată. Dar cum îşi pierde cafeaua cafeina? Se folosesc trei metode pentru a extrage cafeina din cafea: prin folosirea unui solvent, cu ajutorul dioxidului de carbon şi prin folosirea aşa-numitei ape elveţiene.

Principalul efort al producătorilor de cafea decofeinizată este acela ca în urma procesului de extragere a cafeinei să se păstreze – pe cât posibil – caracteristicile  originale ale cafelei, gustul şi mirosul. Sunt aproximativ 400 de substanţe în cafea care conferă unicitate fiecărui tip de cafea comercializat.

Cafea plantă
credit: prometheus.med.utah.edu
//
//

Metoda decafeinizării cu ajutorul unui solvent

În ce constă această metodă? Se iau boabele de cafea, crude, se supun unui tratament cu aburi pentru a fi mai poroase şi, astfel, pentru a fi mai uşor de extras cafeina, se introduc în solvent, se extrage cafeina, se spală cafeaua, se usucă şi finalmente se coace pentru a fi gata de scos pe piaţă.

Solventul ideal este acela care permite extragerea cafeinei, dar păstrează aroma şi gustul cafelei. De-a lungul timpului au fost folosite mai multe substanţe, printre care alcoolul, acetona, clorura de metilen, acetatul de etil ori benzenul. Multă vreme a fost preferată clorura de metilen; s-a renunţat la aceasta când s-a constatat că are un impact negativ asupra stratului de ozon al Terrei. Actualmente se foloseşte predominant acetatul de etil.

Decafeinizare

Metoda decafeinizării cu ajutorul dioxidului de carbon

Această metodă de decafeinizare a fost inventată în jurul anului 1970. Ea constă în folosirea ca solvent a dioxidului de carbon în formă lichidă pentru a extrage cafeina din boabele de cafea (CO2 este comprimat la 50 de atmosfere, devenind lichid). Avantajul acestei metode este acela că păstrează foarte bine caracteristicile cafelei (mirosul şi gustul original), dar are dezavantajul că presupune proceduri costisitoare. Din acest motiv, numai marii producători de cafea îşi permit întreţinerea unor linii de producţie care să folosească dioxidul de carbon pentru decafeinizare.

Metoda decafeinizării cu ajutorul apei elveţiene

Metoda apei elveţiene a fost descoperită şi denumită astfel în 1930 după compania care a inventat această metodă, Swiss Water Decaffeinated Coffee Company. Această metodă constă în introducerea cafelei crude în apă fierbinte, eliminând astfel cafeina. Din păcate, în felul acesta sunt eliminate şi substanţele care dau gustul cafelei. Iniţial, apa era filtrată după scoaterea cafelei, înlăturată cafeina prin intermediul unor filtre prin care era trecută apa, apoi cafeaua era din nou introdusă în această apă pentru a-şi recăpăta gustul şi mirosul originale. În timp metoda s-a rafinat, fiind folosită apă saturată cu substanţele ce dau gustul cafelei în procesul de extracţie a cafeinei; în felul acesta se poate păstra gustul original al cafelei fără a mai trece prin procedura de reintroducere a cafelei în apa în care s-a efectuat decafeinizarea. Conform Wikipedia, la această dată mai există o singură instalaţie care să utilizeze această metodă, în Canada.

Descoperirea recentă a cafelei care în stare naturală nu conţine cafeină va duce, probabil, în timp, la dispariţia acestor metode, care vor deveni inutile.

Articol preluat din http://www.scientia.ro/tehnologie/39-cum-functioneaza-lucrurile/447-cum-functioneaza-decafeinizarea-cafelei.html

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: